Acasă · Cum măsurăm apa disponibilă plantei

Cum măsurăm apa disponibilă plantei

Conținutul volumetric de apă arată proporția de apă din sol. Singur, nu arată cât de puternic este reținută și cât de ușor poate fi preluată prin rădăcini.

De ce conținutul de apă nu este suficient singur

Procentul volumetric arată câtă apă se află într-un volum de sol, dar nu poate stabili singur cât de accesibilă este apa pentru plantă.

Aceeași valoare a umidității poate avea semnificații diferite în funcție de textura și structura solului. Argila, având particule fine și pori mici, reține apa mai puternic decât nisipul la același conținut de apă.

De aceea conținutul de apă trebuie interpretat împreună cu proprietățile solului și cu potențialul matricial — mărimea care descrie energetic cât de puternic este reținută apa și pe care o măsoară senzorul din zona rădăcinii.

Aceeași fermă, două probe de sol

Exemplu orientativ: proba cu un conținut mai mare de apă poate avea totuși un potențial matricial mult mai negativ.

ARGILĂ

Apă în sol

25%

Potențial matricial

−1300 kPa

Apa este foarte greu accesibilă

În acest exemplu, particulele fine rețin apa foarte puternic, iar valoarea indică un risc ridicat de stres hidric. Răspunsul exact depinde de cultură.

NISIP

Apă în sol

10%

Potențial matricial

−25 kPa

Apa este relativ accesibilă

În acest exemplu, solul reține apa mai slab, iar potențialul mai puțin negativ indică o accesibilitate mai bună pentru rădăcini.

Ce înseamnă

Contează cât de puternic reține solul apa, nu doar conținutul ei volumetric.

De aceea măsurăm ambii indicatori: conținutul de apă arată evoluția rezervei la punctul de măsurare, iar potențialul matricial arată energia asociată reținerii apei.

Valorile sunt exemple orientative. Relația dintre conținutul volumetric de apă și potențialul matricial diferă de la un sol la altul și trebuie determinată sau calibrată pentru condițiile fiecărei parcele.

Analogia buretelui

Ia doi bureți și încearcă să scoți apa din ei. Diferența de efort ajută la înțelegerea mărimii măsurate de senzor.

💧

Buretele îmbibat

potențial apropiat de 0 kPa

Îl ridici și curge singur. În analogie, apa este reținută slab și se desprinde ușor.

Buretele abia umezit

potențial mult mai negativ

Storci puternic și abia scoți o picătură. Apa există încă în burete, dar este reținută mult mai strâns.

De ce ajunge apa din sol în frunză

Transpirația face potențialul apei din frunză mai negativ decât cel din sol, iar apa se deplasează de-a lungul acestui gradient. AgroControl măsoară potențialul matricial din zona rădăcinilor, împreună cu evoluția conținutului de apă.

Solurile se comportă ca bureți diferiți: în general, argila are mai mulți pori fini și reține apa mai puternic, iar nisipul are pori mai mari și drenează mai repede.

🥤

Ca ordin de mărime

100 kPa corespund presiunii exercitate de o coloană de apă de aproximativ 10 metri. La −1500 kPa vorbim deci de o diferență de presiune echivalentă cu circa 150 de metri de coloană de apă, iar la −33 kPa — cu doar 3,3 metri.

Comparația ilustrează diferența de presiune, nu modul propriu-zis în care rădăcina preia apa.

Cum ajută măsurarea la decizia de irigare

Valorile se citesc pe o scală. Pe măsură ce solul se usucă, extragerea apei devine tot mai dificilă pentru plantă.

APROAPE DE SATURAȚIE≈ 0 kPa
CAPACITATE DE CÂMPadesea −10 … −33 kPa
USCARE PROGRESIVĂspecifică solului
PRAG DE IRIGAREspecific culturii
OFILIRE PERMANENTĂ≈ −1500 kPa, reper

porii sunt aproape plini cu apă — aerarea poate deveni limitată

starea atinsă după drenarea apei gravitaționale

conductivitatea hidraulică scade pe măsură ce solul se usucă

se stabilește după cultură, stadiu, sol și cererea atmosferică

reper convențional pentru limita inferioară a apei extractibile

umed ◀▶ uscat

Important: aceasta nu este o regulă universală. Pragul la care se decide irigarea depinde de cultură și soi, stadiul de dezvoltare, adâncimea rădăcinilor, curba de retenție a solului și cererea atmosferică. De aceea nu există un singur „interval optim” valabil pentru toate parcelele.

Valoarea de −1500 kPa este folosită convențional pentru estimarea punctului de ofilire permanentă. Răspunsul real al plantei variază, iar literatura indică frecvent valori aproximative între −1000 și −2000 kPa; reperul trebuie corelat cu umiditatea solului și cu specia cultivată.

Rolul măsurătorii este să-ți arate tendința reală din parcela ta. Pragurile de intervenție le stabilim împreună, pentru cultura ta, la instalare.

Ce arată cercetarea

În anumite culturi și condiții, programarea irigării cu senzori a redus cantitatea de apă aplicată. Rezultatele sunt orientative și nu reprezintă performanțe garantate ale sistemului AgroControl.

16–35%

mai puțină apă de irigare aplicată

Într-un experiment pe mazăre, în sol nisipos, irigarea prin picurare controlată cu tensiometru a folosit mai puțină apă decât varianta necontrolată.

Studiu publicat în CIGR Journal.

~20%

mai puțină apă de irigare aplicată

Într-un test realizat în 12 ferme cu sfeclă, irigarea ghidată de tensiometru a folosit mai puțină apă, fără o diferență de producție semnificativă statistic.

Agronomy, 2019.

Economia de apă trebuie echilibrată cu răspunsul culturii. Într-un studiu pe tomate de seră, reducerea consumului de apă cu 14% a fost însoțită de o scădere a producției totale cu 10%. Monitorizarea ajută la limitarea stresului nedorit; nu garantează o anumită economie de apă sau o creștere a producției.

Frontiers in Plant Science, 2015.

Rezultatul depinde de cultură, sol, sistemul de irigare și modul de lucru. Aceste efecte se verifică în condițiile fiecărei ferme în cadrul programului pilot.

Vrei să vezi cum arată aceste măsurători în parcela ta?

Înscrie ferma în programul pilot